Despre

Urbanizarea populaţiei judeţului fost un proces de durată, începutul acestor transformări sociale putând fi regăsit în contextul social politic al secolului XIX. La începutul acestui secol pe întinsul judeţului existau mai multe clase sociale: iobagi, ţărani liberi, nobili, industriaşi, comercianţi (organizaţi în bresle), intelectuali (învăţători, preoţi, medici, etc). Reformele sociale, ca urmare a revoluţiei de la 1848, au în vedere în principal ştergerea iobăgiei, urmată de câştigarea libertăţilor individuale pentru miile de locuitori ai judeţului, dar şi restrângerea unor drepturi şi privilegii de care dispunea nobilimea până în acel moment. Aceste măsuri au drept rezultat crearea categoriei ţăranilor liberi stâpâni pe munca şi pe beneficiile muncii lor.

În 1872 are loc desfinţarea sistemelor de bresle şi a îngrădirilor care nu permiteau libera deprindere a unor meserii de către orice individ. Rezultatul direct al acestor prevederi este înmulţirea meseriaşilor şi a industriaşilor pe întreg teritoriul judeţului. O parte din aceşti ţărani şi meseriaşi neputându-şi asigura traiul în spaţiul judeţului emigrează în America şi în celelalte provincii româneşti.

Mişcările în cadrul claselor sociale sunt continuate şi după primul război mondial, după reformele agrare şi după desfinţarea definitivă a clasei nobililor. Apariţia ţăranilor împroprietăriţi au ca efect principal crearea unui context favorabil pentru educaţia copiilor de ţărani, din rândul acestora desprinzându-se meseriaşi şi intelectuali, o parte dintre aceştia părăsind satul pentru centrele culturale şi industriale din oraşe.

Sistematizarea teritorială realizată în perioada comunistă a modificat vechile graniţe ale judeţului Mureş din perioada interbelică. Noul judeţ Mureş se prezenta astfel în 1980 din punct de vedere al aşezărilor astfel: 513 localităţi din care 2 municipii (Târgu Mureş, Sighişoara), 4 oraşe (Reghin, Târnăveni, Luduş, Sovata), 5 comune suburbane (Cristeşti, Sâncraiu de Mureş, Sângeorgiu de Mureş, Sântana de Mureş, Albeşti), 86 de comune.

Analiza teritoriului judeţului realizată în anii '80 au scos la iveală neajunsurile numărului redus de oraşe raportat la suprafaţă şi la numărul populaţiei. În acest sens existau încă din această perioadă propuneri de urbanizare prin care se urmărea transformarea localităţilor Iernut, Sărmaşu, Gurghiu şi a altor alte 8 localităţi în oraşe agro-industriale.

Aceste măsuri au fost continuate şi după schimbarea regimului din 1989 astfel că la 31 decembrie 2005 judeţul poate fi descris conform tabelului Statistică localităţi după 1989.

Populaţia

De-a lungul timpului populatia judetului a fost într-o continua crestere, dupa cum se vede si din graficele de mai jos. Între 1992 si 2002 a aparut o usoara scadere a numarului populatiei cu 4,7% reprezentând 29.202 persoane, aceasta tendinta de scadere fiind regasita la nivelul întregii tari cu 4,1% si la nivelul Regiunii Centru cu 6,7%. Judetul Mures avea o populatie de 580.851 locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori erau de sex masculin si 300.015 de sex feminin. Populatia judetului reprezinta 2,67 % din populatia României si 23% din Regiunea Centru, plasând Muresul pe locul 14 în ierarhia judetelor si pe locul 2 în clasamentul Regiunii Centru.

Cultură

Ca spaţiu cultural judeţul Mureş este bine reprezentat, pe suprafaţa acestuia existând de-a lungul timpului adevărate focare de cultură în care au activat intelectuali valoroşi precum: Alexandru Papiu-Ilarian, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Teleki Samuel, Bolyai Farkas, Bolyai Janos, Koos Ferenc.

Cele mai vechi locuri de cultură ale judeţului sunt bibliotecile, prima bibliotecă a judeţului fiind înfiinţată în anul 1557 în cadrul şcolii Schola Particula, devenită în secolul XVIII colegiu reformat, astăzi fiind Colecţia documentară Bolyai. O altă bibliotecă veche, înfiinţată în anul 1684, este aceea din Sighişoara creată pe lângă colegiul reformat al vremii, astăzi fondurile de carte ale acesteia aparţinând bibliotecii municipale Sighişoara.

sursa: wikipedia.org